29 Decembrie - Sfintii 14000 de prunci ucisi din porunca lui Irod

Mergand cei trei magi in Betleem sa se inchine lui Hristos, nu s-au mai intors la Ierusalim ca sa-l anunte pe Irod unde se afla dumnezeiescul Prunc.  La porunca ingerului  acestia s-au intors in tara lor urmand alta cale.  Vazand ca a fost inselat de magi, Irod s-a maniat si a poruncit uciderea tuturor pruncilor  de parte barbateasca, din tot Beleemul Iudeii si din imprejurimi, gandind ca astfel va ucide pe noul imparat.  S-a implinit astfel prorocia:  "Glas se aude in Rama, bocet si plangere amara. Rahila isi plange copiii (Ieremia 31: 15; Matei 2: 18).

Crima aceasta fara seaman s-a petrecut la un an dupa Nasterea Mantuitorului, cand Irod cauta Pruncul ca o fiara salbatica, ca sa il ucida. Prin voia lui Dumnezeu, familia sfanta si Pruncul Iisus s-au refugiat in Egipt si astfel a scapat de mania imparatului.
Tot in aceasta vreme, la porunca lui Irod,  Zaharia, tatal Sfantului  Ioan Botezatorul, pentru ca nu l-a dat pe fiul la moarte, a fost ucis de catre soldati in Templul din Ierusalim.  Dupa moartea acestuia, Irod a pus la cale omorarea batranilor lui Israel, cei pe care ii intrebase despre Prunc, si care ii spusesera ca are sa se nasca in Betleemul Iudeii. Tot atunci au fost ucisi: Hircan, Marele Preot, si cei saptezeci de batrani ai Sinedriului.

27 Decembrie - Sfantul Stefan

Sfantul Stefan, primul diacon si martir al Bisericii, este praznuit pe 27 decembrie, in a treia zi dupa Nasterea Domnului. Marindu-se numarul crestinilor dupa intemeierea Bisericii, a crescut si numarul cererilor pentru diverse slujiri ale apostolilor. Astfel, au fost alesi din cadrul comunitatii, sapte barbati "plini de Duh Sfant si de intelepciune" care sa slujeasca atat in cadrul slujbelor religioase cat si sa supravegheze buna oranduiala la mesele comune. Primul dintre acestia a fost Stefan, iar ceilalti sase sunt: Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena si Nicolae.  Rolul lor in Biserica primara depasea cu mult rolul pe care il iau diaconii in zilele noastre. Ei predicau cuvantul Evangheliei, botezau si ajutau la desfasurarea cultului apartinand organelor de conducere ale Bisericii din Ierusalim.

Sfantul Stefan s-a aratat un aparator al credintei adevarate cu privire la persoana lui Hristos, marturisind ca El este Fiul lui Dumnezeu, care S-a nascut, a murit, a inviat si S-a inaltat la ceruri pentru mantuirea noastra. A fost acuzat ca a adus blasfemie lui Moise si lui Dumnezeu. Atunci cand Caiafa a intrebat daca cele ce se marturisesc despre El sunt adevarate, Sfantul Stefan a rostit o lunga cuvantare in care a aratat  ca Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de profeti si ca iudeii sunt vinovati pentru uciderea Lui. Furiosi, evreii au cerut uciderea lui cu pietre. Dupa ce L-a vazut pe Mantuitorul Hristos in chip minunat in slava, stand de-a dreapta lui Dumnezeu, s-a rugat pentru sine si pentru cei care il omorau: "Doamne nu le socoti lor pacatul acesta" (Faptele Apostolilor VII, 59-60). Locul uciderii Sfantului Stefan a fost in valea lui Iosafat. Avand in vedere ca in vremea aceea cei care erau ucisi cu pietre nu puteau fi inmormantati in cavoul familiei, se presupune ca trupul Sfantului Stefan a fost pus in mormantul unui crestin. Moastele sale au fost descoperite in anul 415, atunci cand preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o intreita viziune. Cand i s-au descoperit moastele, pe mormantul sau scria "chiliel", care in limba ebraica inseamna "cununa", pentru ca intr-adevar el a luat, cel dintai dintre crestini, cununa muceniciei.

26 Decembrie – Soborul Maicii Domnului si Cuviosul Nicodim cel Sfintit de la Tismana

In ziua de astazi, 26 decembrie, praznuim sarbatoarea cu numele de "Soborul Maicii Domnului." Cuvant bisericesc, "sobor" insemneaza "adunare de oameni" si in imprejurarea de acum el vrea sa spuna doua lucruri: intai, cuvantul acesta este o chemare catre cei credinciosi, sa ne adunam astazi, in cinstea Maicii Domnului, aici pe pamant; dar, pe de alta parte, cuvantul "sobor" ne aduce aminte ca Maica Domnului se afla preaslavita, fara de asemanare, in mijlocul tuturor Sfintilor fericiti din ceruri si ca, asa fiind, adunarea noastra de astazi, de pe pamant este, de fapt, o impreuna-praznuire a noastra cu cetele tuturor Sfintilor si Ingerilor din ceruri. Adunarea cea cereasca, adica, se uneste, astazi, cu adunarea noastra pamanteasca, la cinstirea Maicii Domnului.
        Si, este drept sa fie asa, dupa ce am praznuit ieri Taina in care Maica Domnului este aceea care uneste pe veci toata omenirea cu Dumnezeu, nascand ca mama pe Domnul Hristos, adica pe Dumnezeu cel intrupat si ascuns intr-un prunc de om.
        E ca si cand Maica Domnului, privind la Domnul Iisus, in primul rand, si apoi la noi toti, cei credinciosi, "frati mai mici" ai Domnului, care-i aducem aceasta cinstire, ar spune astazi, catre Tatal ceresc, cuvantul acesta de fericita si adanca multumire, de la Apostolul din ajunul Craciunului; "Iata, Doamne, eu si toti pruncii pe care mi I-ai dat, fii binecuvantat in veci! Amin."
        "Aparatoare Doamna, pentru biruinta, multumiri, izbavindu-ne din nevoi, aducem tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi, robii tai. Ci, ca ceea ce ai stapanire nebiruita, izbaveste-ne pe noi din toate nevoile, ca sa strigam tie: Bucura-Te, Mireasa, pururea Fecioara."

Intr-aceasta zi, in care se praznuieste Soborul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, sfanta noastra Biserica a oranduit sa se faca praznuirea Cuviosului Nicodim cel Sfintit de la Tismana, Sfantul care a trait pe pamant romanesc si s-a nevoit a intemeia cele dintai asezari calugaresti din partile acestea (1370).
        Cuviosul Nicodim s-a nascut in satul Prilep si se tragea dintr-o familie de aromani. Istet de minte de mic copil, Nicodim a invatat citirea Sfintelor Scripturi si s-a umplut de ravna pentru slujirea lui Hristos. Iar cand parintii sau au inceput a cugeta sa-l aseze in dregatorii, dupa avutia si rangul ce aveau, Nicodim s-a lepadat de toata averea parinteasca si de toata slava lumii acesteia. Imbracat in haine saracacioase, a fugit intr-ascuns din casa parinteasca si s-a dus la Sfantul Munte, unde, dupa trei ani de ucenicie, s-a invrednicit a fi tuns calugar intr-o manastire de acolo. Dovedindu-se adanc cunoscator al dumnezeiestilor invataturi, smerit si evlavios, in putina vreme a ajuns diacon, apoi egumen si staret al acelei manastiri. Plin de dragoste pentru poporul sau, Nicodim a mijlocit impacarea intre scaunul patriarhal din Constantinopol si Biserica sarbeasca si, ascultand rugamintea cneazului Lazar, a parasit Sfantul Munte si a venit in tara sa. Repede ducandu-se vestea despre evlavia si smerenia sa, preotii si credinciosii voiau sa-l inalte patriarh al Bisericii sarbesti, dar Sfantul s-a socotit pe sine nevrednic de asemenea cinste.
        In timpul domniei voievodului roman Vlaicu, Sfantul a trecut Dunarea si, venind in Tara Romaneasca, a zidit manastirea Vodita, cea dintai asezare manastireasca temeinica si cu buna randuiala din tara noastra, despre care s-au pastrat dovezi si hrisoave. Dupa oarecare trecere de vreme, Sfantul a parasit ctitoria lui de la Vodita, unde a lasat staret pe un ucenic al sau, anume Agaton, a mers prin munti in sus si, ajungand la locul unde apa Tismanei cade cu zgomot de la inaltime, a ridicat acolo o manastire mai mare si mai trainica. Aici s-a asezat Cuviosul Nicodim, cu cativa din ucenicii sai, dar numarul acelor ce veneau sa slujeasca lui Hristos, sub povatuirea si indrumarea vrednicului staret, sporea fara incetare. Pe toti ii invata cu blandete si-i calauzea spre implinirea voii lui Dumnezeu. Sfantul Nicodim a fost un mare intemeietor si indrumator al vietii monahale la noi, dupa randuielile de la Athos, iar ucenicii lui sunt cei ce au ctitorit cu ajutor de la binecredinciosii domni si voievozi romani, cele dintai manastiri mari in Tara Romaneasca. Vremea insa, cand a venit la noi Sfantul Nicodim, era o vreme de mari framantari in lumea manastirilor ortodoxe. Miezul framantarilor era Muntele Athos, tocmai locul de unde venise Sfantul Nicodim. Este vorba de marea framantare pentru "rugaciunea mintii." Sfantul venea la noi, intre altele, tocmai pentru ca a gasit aici un loc de liniste si singuratate, prielnic lucrarii duhovnicesti a rugaciunii.
        Dar Sfantul Nicodim si manastirile zidite de el, dupa tipicul din Sfantul Munte, au luat parte si la nevoile duhovnicesti ale crestinilor din aceasta tara. Schimbul de scrisori, de curand descoperit, dintre Sfantul Nicodim si marele Patriarh bulgar Eftimie de la Tarnova si intrebarile pe care staretul Tismanei le pune marelui Patriarh, ni-l arata pe Sfantul Nicodim dornic sa se inarmeze cu acele cunostinte trebuitoare in lupta impotriva ratacirii bogomililor, secta din Bulgaria, care tocmai trecuse in Tara Romaneasca si bantuia tara. El si manastirea lui erau ca o obste de apostoli ai dreptei credinte. Prin de dragoste pentru popor, Sfantul s-a nevoit intru invatarea tuturor si pentru lucrarea treburilor bisericesti in preajma manastirii sale.
        A trait si a lucrat pe pamantul romanesc sub patru domnitori: Vlaicu, Radu, Dan si Mircea, fiind cinstit si pretuit, dupa cuviinta, de toti patru. Scriitorul, din vremea lui, a cartii Viata lui Isaia de la Hilandar, vede in Sfantul Nicodim, pe "barbatul cinstit si sfant, tare in carti si mai tare la judecata, in cuvinte si raspunsuri, intemeietor de manastiri, puternic la rugaciune si luptator pentru dreapta credinta". Pe langa frumoasa manastire Tismana, care e ctitoria lui, de la Sfantul Nicodim ne-a ramas si o Evanghelie, numita Tetravanghelul lui Nicodim de la Tismana, scrisa in limba slavona, chiar de mana Sfantului.
        A adormit cu pace in Domnul la anul 1406, la 26 de zile ale lunii decembrie, pentrecut cu jale de calugari si de multime de credinciosi. Si a fost ingropat in mormantul pe care singur si-l pregatise in manastirea sa Tismana. Dupa oarecare vreme, dovedindu-se ca trupul sau a ramas nestricacios, a fost scos din mormant si asezat cu cinste intr-o racla din biserica manastirii. Din pricina tulburarilor si vitregiei trecutelor vremi, sfintele lui moaste au fost ascunse apoi in locuri tainice, pe care nu le stia decat staretul manastirii; cu timpul insa li s-a pierdut urma si au ramas intr-un loc, pe care numai unul Dumnezeu il mai stie.
        Pentru dragostea lui catre Domnul si pentru toata slujirea si osteneala lui intru slava Bisericii Ortodoxe, dreptcredinciosii din tara noastra cinstesc pe Sfantul Nicodim cu multa evlavie, ca pe unul din marii indrumatori ai nostri pe calea mantuirii. Cu ale carui rugaciuni, Doamne miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.
 

24 Decembrie - Ajunul Nasterii Domnului Iisus Hristos (Ajunul Craciunului)

Ajunul Craciunului este ultima zi de post din Postul Nasterii Domnului. Acest post, care incepe in ziua de 15 noiembrie si se incheie in ziua de 24 decembrie, ne aduce aminte de patriarhii si dreptii Vechiului Testament, care au petrecut timp indelungat, in post si rugaciune, asteptand venirea lui Mesia, Mantuitorul lumii.
Nasterea Domnului este anuntata in lume de crestini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, in dimineata de Ajun, fiind copiii si tinerii. Acestia sunt primiti de crestini cu mere, nuci, covrigi si cu acele turte numite "Scutecelele lui Hristos". Pentru ca pana dupa Sfanta Liturghie din ziua de Craciun este inca post, colindatorii trebuie si ei primiti cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe).

”E sarbatoare! Bucura-te de pace, lumina si caldura alături de cei dragi tie. Daruieste din toata inima si deschide-ti sufletul pentru a primi dragoste si fericire. Lasa-ti sufletul sa renască si traieste fiecare zi ca pe un dar nepretuit.”

21 Decembrie - Sfanta Mucenita Iuliana

Sfanta Mucenita Iuliana a trait pe vremea imparatului Maximian. Era din Nicomidia, copila unor parinti bogati. Parintii au logodit-o cu un senator elin, cu numele Eleusie. Logodnicul voia sa se faca nunta, dar sfanta n-a vrut, ci a zis: "Nu ma marit cu tine, pana nu ajungi prefectul cetatii". Dupa ce a ajuns prefect, sfanta i-a zis iarasi: "N-am sa primesc sa ma marit cu tine, daca nu treci de la slujirea idolilor la credinta crestinilor". Logodnicul a spus totul tatalui ei. 
Tatal, pentru ca n-a putut sa o intoarca de la credinta in Hristos, a dat-o pe mana prefectului, logodnicul ei, ca sa o cerceteze dupa legile romane. Prefectul a dezbracat-o de haina si a poruncit sa fie chinuita cumplit si apoi a poruncit sa fie aruncata in temnita. In noaptea in care a fost aruncata in temnita, pe cand se ruga, s-a apropiat de ea, in chip de inger, dusmanul nevazut al tuturor oamenilor, diavolul, si a indemnat-o sa jertfeasca idolilor, ca sa scape. Sfanta l-a alungat si l-a facut sa marturiseasca, chiar fara voia lui, cine este.
A fost adusa din nou in faţa prefectului, dar a ramas neclintita in dragostea pentru Hristos. De aceea a fost aruncata intr-un cuptor incins tare, care cu minune, cuptorul s-a racit. La vederea minunii, cinci sute de barbati impreuna cu o suta treizeci de femei au crezut in Hristos si au fost taiati indata cu sabia. Iar mucenita a fost supusa din nou la chinuri; dar aratandu-se mai tare decat toate aceste incercari, a fost taiata cu sabia.
Era sfanta de 16 ani cand a fost logodita de parintii ei cu Eleusie; iar cand s-a logodit cu Hristos prin mucenicie era de 18 ani.

7 Decembrie - Sfanta Mucenita Filofteia

In calendarul sfinteniei crestine, la 7 decembrie este pomenita Sfanta Mucenita Filofteia, ale carei moaste se gasesc la Curtea de Arges. la vechea ctitorie domnească „Sf. Nicolae”, fiind aduse aici de domnitorul Mircea cel Batran. Se crede că moastele Sfintei Mucenite Filofteia poarta un blestem. Pe saculetul in care se afla ramasitele acesteia sta scris „sa se fereasca cel care va cuteza sa ciupeasca cat de putin din sfintele moaste, caci am pus blestem asupra lor”.

Dupa anumite stiri privitoare la viata ei, aflam ca s-a nascut pe la inceputul veacului al XIII-lea in orasul Tarnovo, care pe atunci era capitala "imperiului romano-bulgar", intemeiat si condus o vreme de fratii Petru si Asan, romani de neam. I s-a dat din botez numele "Filofteia", care in greceste inseamna "iubitoarea de Dumnezeu", lucru pe care il va dovedi cu fapta in cursul scurtei sale vieti pamantesti. Se spune ca si mama viitoarei sfinte era romanca de neam, din sudul Dunarii si o femeie foarte evlavioasa. 

Sfanta Filofteia este considerata ocrotitoarea copiilor.

6 Decembrie - Sfantul Nicolae

SFANTUL NICOLAE, sarbatorit de crestini in 6 decembrie, este unul dintre cei mai cunoscuti si mai iubiti sfinti ai crestinatatii, datorita multelor minuni savarsite atat in timpul vietii, cat si dupa moartea sa, fiind supranumit „Facatorul de Minuni”, pastrand si rolul de Mos pentru copii.

Sfantul Nicolae s-a nascut in jurul anului 270, in localitatea Patara, din parinti credinciosi si bogati. Potrivit Traditiei, din vremea prunciei, Nicolae s-a aratat a fi un copil minunat. Se hranea numai din sanul drept al mamei sale, iar in fiecare zi de miercuri si de vineri, manca o singura data si numai dupa apusul soarelui.

Dupa moartea parintilor din cauza unei epidemii, Nicolae si-a impartit intreaga avere saracilor, devenind ocrotitorul batranilor, al celor nedreptatiti si ajutatorul celor saraci. A ramas foarte cunoscuta de noi, fapta de binefacere indreptata catre cele trei surori, pe care tatal acestora dorea sa le dea spre viata de necinste, din cauza saraciei. Le daruieste o suma insemnata de bani si le fereste de caderea in desfranare.

Sfantul Nicolae, miscat de o sfanta dorire, pleaca spre a se inchina la Sfintele Locuri. In timpul calatoriei pe mare, se iveste o furtuna cumplita. Toti cei prezenti in corabie se gandeau ca vor muri din cauza furtunii. Marea si vanturile s-au linistit in urma rugaciunilor lui Nicolae. Dupa ce a potolit marea, a inviat un corabier care cazuse din varful catargului pe punte. Datorita acestor minuni, Sfantul Nicolae a devenit ocrotitorul marinarilor si al tuturor celor ce calatoresc.

Ajunge la Ierusalim si in timp ce se pregatea sa plece in pustie, un glas dumnezeiesc l-a sfatuit sa se intoarca acasa. Revine si se retrage intr-o manastire. Dumnezeu l-a invrednicit sa fie hirotonit preot. Dupa o vreme, in timp ce se ruga, glasul dumnezeiesc se aude din nou: "Nicolae, sa intri in slujba poporului, daca Ma iubesti cu adevarat! Intoarce-te printre oameni, pentru ca prin tine sa se preamareasca numele Meu!" In urma acestei descoperiri, Nicolae ajunge in cetatea Mira, un loc unde nu era cunoscut de nimeni. Chiar in momentul sosirii sale are loc trecerea la cele vesnice a arhiereului din Mira. In urma rugaciunilor pentru alegerea noului arhiepiscop, Dumnezeu i se descopera unui episcop si ii vesteste sa-l numeasca pe Nicolae arhiepiscop. Nicolae a refuzat la inceput aceasta cinste, insa Mantuitorul i S-a aratat in vis, daruindu-i Evanghelia si indemnandu-l sa primeasca noua demnitate.

Sfantul Nicolae a participat la Sinodul I Ecumenic din anul 325, la Niceea. La acest sinod a fost combatuta invatatura gresita a lui Arie, preotul din Alexandria, care marturisea ca Fiul nu este deofiinta cu Tatal, ci este o prima creatura a Lui. Potrivit Traditie, Sfantul Nicolae l-a palmuit pe Arie pentru invatatura gresita. De la palma Sfantului Nicolae a ramas obiceiul ca, in 5 decembrie (ajunul praznicului), celor neascultatori sa li se dea o joarda in semn de avertisment.

Mana dreapta a Sfantului Nicolae se afla la Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti

Sfantul Nicolae a trecut la cele vesnice la inceputul secolului al IV-lea si a fost inmormantat in Mira Lichiei. Prin anul 1087, mormantul a fost deschis de niste negustori italieni, care au dus moastele sfantului la Bari, in sudul Italiei. Potrivit unor surse, mana sfantului i-a fost trimisa lui Mihai Viteazul chiar de Cardinalul de Bari, printr-un pelerin roman, ca semn de pretuire pentru lupta impotriva paganismului.

 

 

30 Noiembrie - Sfantul Apostol Andrei

Biserica Ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Apostol Andrei in fiecare an pe 30 noiembrie. S-a nascut in Betsaida Galileia, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret, in nordul Tarii Sfinte. Din Sfanta Scriptura aflam ca era fratele lui Simon Petru. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor. Sfantul Andrei, inainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul. Dorinta de a-L urma pe Hristos se naste in el, in momentul in care Sfantul Ioan rosteste cuvintele: "Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1, 29). Insa, chemarea sa la apostolie se face mai tarziu si este relatata de Sfantul Evanghelist Matei : "Pe cand Iisus umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: "Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El" (Matei 4, 18-20).

Conform scrierilor bisericesti, Andrei merge in Bizantia, Tracia, Macedonia si Bitinia si toate tinuturile de langa Marea Neagra, de la Dunare si Scitia si pana in Crimeia sa propovaduiasca cuvantul si iubirea Domnului nostru. Zaboveste multa vreme in fiecare locas pentru a ii invata pe toti oamenii despre credinta cea dreapta si despre iubirea lui Hristos. Paganii incearca sa il alunge insa Andrei biruie toate impotrivirile cu ajutorul Mielului lui Dumnezeu.
Dupa ce se sfarsesc pelerinajele sale in toate aceste tinuturi se intoarce la Bizantia unde il hironeste ca si episcop pe Stahie. Andrei sfarseste ca si mucenic, fiind rastignit langa Corint, la Patras, unde este asezat cu capul in jos pe o cruce in forma de X. Aceasta cruce avea sa devina cunoscuta drept „Crucea Sfantului Andrei”.
In Romania, Sfantul Apostol Andrei este cunoscut drept ocrotitorul tarii deoarece a propovaduit Evanghelia si cuvantul Domnului pe aceste meleaguri. Drept dovada avem toponimele din zona Dobrogei precum Pestera Sfantului Andrei, Paraiasul Sfantului Andrei, care se afla la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, judetul Constanta. In actuala biserica din pestera, in pronaos, intr-o nisa, se afla un fel de pat, scobit initial in piatra, despre care traditia spune ca pe el se odihnea apostolul Andrei. Astazi, mii de credinciosi vin aici pentru a se ruga pe locul unde a trait Apostolul Andrei.

 

28 Noiembrie - Pomenirea Parintelui Arsenie Boca

Arsenie Boca (29 septembrie 1910 – 28 noiembrie 1989) e considerat una dintre marile personalitatile ale ortodoxiei romanesti din sec. XX. Calugar, teolog si pictor de biserici, a fost intemnitat de regimul comunist. Il ajuta pe parintele profesor Dumitru Staniloae (fostul sau profesor de la Sibiu) in demersul de a traduce Filocalia. Ii pune la dispozitie manuscrisele aduse din calatoria la Muntele Athos, il incurajeaza la lucru, recitind textele, realizeaza coperta colectiei, sustine lucrarea pentru tiparire prin numarul mare de abonamente pe care le procura. In prima editie a volumelor, Parintele Dumitru Staniloae il numeste pe Arsenie Boca „cititor de frunte al Filocaliei romanesti”.
Duhovnicului ii sunt atribuite o serie de minuni savarsite de-a lungul anilor, fapte care au dus la inceperea demersului de canonizarea.
Parintele Arsenie Boca este inmormantat la Manastirea Prislop din judetul Hunedoara, un loc de pelerinaj foarte drag oamenilor.

21 Noiembrie - Intrarea Maicii Domnului in Biserica

Crestinii ortodocsi sarbatoresc astazi intrarea in Biserica a Maicii Domnului. Aceasta sarbatoare este cunoscuta in popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia. Parintii Maicii Domnului sunt Sfintii Ioachim si Ana. Lipsiti de copii, dar cu credinta in Dumnezeu, L-au rugat pe Dumnezeu sa le daruiasca cinstea de a fi parinti, fagaduind ca daca vor avea un copil, il vor duce la templu si il vor inchina Lui. Un inger le vesteste ca vor avea o fata pe care o vor numi Maria. Sfintii Ioachim si Ana nu au uitat de promisiunea facuta lui Dumnezeu si la trei ani de la nasterea Maicii Domnului au dus-o pe fiica lor la templu.
Aici a fost intampinata de marele preot Zaharia, tatal  Sfantului Ioan Botezatorul, care a dus-o in cea mai sfanta incapere din acest loc, in Sfanta Sfintelor, unde a stat pana la varsta de 15 ani. A fost condusa in acel loc sfant, pentru ca ea insasi avea sa devina "Sfanta Sfintelor" lui Dumnezeu, salas a lui Dumnezeu-Cuvantul. Din ea, Cel Necuprins, Cel Vesnic, avea sa ia trup, sa Se faca cuprins in pantecele ei.
Desi sunt persoane care sustin ca lucrul acesta era cu neputinta, totusi Biserica, in cantarile ei afirma: „Ceea ce s-a hranit in Sfanta Sfintelor, celei imbracate cu credinta si cu intelepciune si cu neintinata feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri inchinaciune”.
Pentru ca bucuria sarbatorii Intrarea Maicii Domnului in Biserica să nu fie umbrita de post, Biserica a randuit ca pe 21 noiembrie sa fie dezlegare la peste.

20 Noiembrie - Sfantul Grigorie Decapolitul

Biserica Ortodoxa il pomeneste astazi pe Sfantul Grigorie Decapolitul, de loc din Isauria - Asia Mica, grec de neam, nascut in secolul al VIII-lea. Cuviosul Grigorie, zis si Decapolitul, a fost preot, mare pustnic si nebiruit aparator al sfintelor icoane. Pentru sfintenia vietii lui, l-a proslavit Dumnezeu cu neputrezirea trupului si cu darul facerii de minuni, atat in viata, cat si dupa mutarea sa.
Din anul 1490 si pana astazi, sfintele moaste se afla nestramutate in Romania, la Manastirea Bistrita din judetul Valcea. Moastele sale sunt printre cele mai vechi din tara, fiind foarte cinstite de catre credinciosi si facatoare de minuni.

17 Noiembrie - Sfantul Grigorie Taumaturgul

Biserica Ortodoxa il pomeneste astazi pe Sfantul Ierarh Grigorie Taumaturgul.  Prin el, Dumnezeu a lucrat multime de fapte minunate, in special vindecari, motiv pentru care a fost numit "Taumaturgul". Parintii capadocieni din sec. IV l-au considerat a fi fondatorul Bisericii crestine din Capadocia. Ii sunt atribuite urmatoarele lucrari: Cuvant de multumire catre Origen sau Panegiric, Simbolul de credinta,  Despre nepatimirea si patimirea lui Dumnezeu, adresata lui Teopomp si Epistola canonica.

Postul Craciunului

Postul Craciunului sau Postul Nasterii Domnului incepe azi 15 noiembrie si tine pana la 24 decembrie. Postul Craciunului a fost randuit de Biserica pentru pregatirea credinciosilor in vederea intampinarii marelui Praznic al Nasterii Domnului. El ne aminteste de patriarhii si dreptii Vechiului Testament si de postul de 40 de zile al lui Moise, pe Muntele Sinai, inainte de a primi Legea Decalogului (Cele 10 porunci), scrisa de Dumnezeu pe table de piatra.

Parintele arhimandrit Cleopa intr-una din predicile sale ne indemna astfel: “Daca vreti sa simtiti bucuria Nasterii Lui Iisus Hristos, bucurie pe care au avut-o pastorii si ingerii la Nasterea Domnului, postiti, rugati-va, paziti curatenia, faceti milostenie, spovediti-va cu sinceritate, si cei carora va vor da voie duhovnicii, aceia impartasiti-va cu curatenie, iar atunci veti simti, pe de-a-ntregul si cu adevarat, ce inseamna Nasterea lui Iisus Hristos”,

Cum sa postim ne-a învatat Mantuitorul Iisus Hristos, iar Cuvantul Sfant a fost consemnat in Sfanta Scriptura: “Cand postiti, nu fiti posomorati ca fatarnicii; ca ei isi manjesc fetele ca sa le arate oamenilor ca tin post; adevar va graiesc, isi iau plata lor, Tu insa, cand postesti, unge-ti capul si spala-ti fata, pentru ca nu oamenilor sa te arati ca postesti, ci Tatalui tau Care este intru ascuns; si Tatal, Care vede intru ascuns, iti va rasplati la aratare”. (Matei, 6, 16-18).

Sa postim cu bucurie, spre a culege toate roadele bune: “Postul trebuie sa fie luminat, consimtit de buna voie, nu cu ciuda, ci sa fie ca o bucurie. Dumnezeu vrea ca totul sa fie global, armonios; sa posteasca si trupul, dar sa posteasca si sufletul, si atunci e postul cu adevarat binefacator.”

Prin post sufletul se inalta la slava, pasind pe culmile cele mai indraznete fata de muritori, capabil de fapte mari fata de tot omul ce este in suferinta, capabil sa infrunte pe blasfemitorii de om si de Dumnezeu, capabil sa schimbe mersul de la rau spre bine, capabil sa faca minuni pe pamant, precum s-a si facut intotdeauna si se fac si acum de cei ce-l respecta.

13 Noiembrie - Sfantul Ioan Gura de Aur

Credinciosii crestini ortodocsi il pomenesc in data de 13 noiembrie pe Sfantul Ioan Hrisostom sau Sfantul Ioan Gura de Aur, (344-407), patriarh al Constantinopolului, unul din cei patru mari Parinti ai Bisericii Ortodoxe si singurul care apartine Scolii din Antiohia. Sfantul este considerat cel mai mare predicator din veacul de aur al crestinstatii, iar Biserica il serbează de trei ori pe an: la 13 noiembrie, la 27 și 30 ianuarie, dar si in fiecare zi cand se savarseste Liturghia care-i poartă numele. Mostenirea literara a Sfantul Ioan Gura de Aur este deosebit de bogata.

11 Noiembrie - Sfantul Mare Mucenic Mina

Sfantul Mare Mucenic Mina este pomenit in calendarul crestin ortodox la 11 noiembrie. Este sfantul care ii ocroteste pe pagubiti, se arata grabnic ajutator celor nedreptatiti in procese si celor ce au pierdut ceva sau au fost inselati. Mii de oameni, fiecare cu durerea pierderii a ceva, sunt prezenti indeosebi pe 11 noiembrie, la Biserica "Sfantul Mina" din Bucuresti, cu credinta ca vor recapata ce-au pierdut daca se roaga la moastele  mucenicului Mina.

9 Noiembrie - Sfantul Ierarh Nectarie de la Eghina

In fiecare an, pe 9 noiembrie, crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Ieharh Nectarie de la Eghina, unul din cei mai iubiti sfinti. Printre nenumaratele daruri primite de la Dumnezeu, Sfântul Nectarie a fost preaslavit si cu darul facerii de minuni. Pentru nenumaratele minuni pe care le-a făcut si inca le mai face Dumnezeu, pentru rugaciunile Sfantului Nectarie, acesta din urma a fost numit „Taumaturgul”, adica „Vindecatorul”.

8 Noiembrie - Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

In fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserica cinsteste Soborul Sfintilor Mihail si Gavriil si a tuturor Puterilor ceresti celor fara de trupuri care nu s-au despartit de Dumnezeu.

Rugaciuni la Sfantul Parinte Antonie

Sfinte Parinte Antonie, cel ce te-ai invrednicit sa fi vas ales al Mantuitorului Hristos prin credinta si prin viata ta curata, du rugaciunile noastre catre Dumnezeu si roaga-L pentru sanatatea, pentru mantuirea, pentru ajutorul si pentru iertarea pacatelor tuturor celor ce alearga la ajutorul Tau cel sfant.

Cel ce ai fost pe pamant si durerile noastre le sti si pacatele noastre le cunosti, nu trece cu vederea glasurile de rugaciune ale celor ce alearga la mijlocirea Ta si nu te uita la nevrednicia celor ce Te roaga, ci la slava si mila lui Dumnezeu, pe care Tu L-ai marturisit si spre care se indreapta rugaciunea ce Ti-o aducem cu atata nadejde.

Slavite facator de minuni, parintele saracilor, ocrotitorul vaduvelor, sprijinitorul orfanilor, alesul vas al Mantuitorului Hristos, vino cu obisnuita Ta indurare in ajutorul nostru, prin rugaciunile Tale, catre Dumnezeu, ca sa fim mangaiati in nevoi, ca sa fim spijiniti in necazuri, ca sa fim aparati de primejdii, de ispite, de pofte netrebnice si de pacate.

            Ocroteste-ne pe noi si familiile noastre si ne pazeste pasii vietii pe cararile mantuirii.

            Bunule Parinte Antonie, cel ce ai facut din pustiul Egiptului loc de preaslavire al Marelui Dumnezeu si al Mantuitorului Hristos, fa si din pustiul sufletului nostru, ars de necredinta si ros de patimi, loc placut Tie, in care sa se salasluiasca virtutea si sa cresca crinul bine mirositor al faptelor crestine, prin Tine sa se maresca numele Tau cel sfant, al Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

_________________________________________________________________________

 

Bunule Părinte Antonie, cel ce durerile şi păcatele noastre le cunoşti, nu trece cu vederea glasurile de rugăciune ale celor ce aleargă la mijlocirea Ta şi nu te uita la nevrednicia celor ce Te roagă, ci la slava şi mila lui Dumnezeu, pe care Tu L-ai mărturisit şi spre care se îndreaptă rugăciunea ce Ţi-o aducem. O, slăvite făcător de minuni, părintele săracilor, ocrotitorul văduvelor, sprijinitorul orfanilor, vino cu obişnuita Ta îndurare în ajutorul nostru prin rugăciunile Tale către Dumnezeu, ca să fim mângâiaţi în nevoi, ca să fim apăraţi de primejdii, de ispite şi de păcate. Tu, cel ce ai făcut din pustiul Egiptului loc de preaslăvire a Marelui Dumnezeu şi a Mântuitorului, fă şi din pustiul sufletului nostru, ars de necredinţă şi ros de patimi, loc plăcut Ţie, în care să se sălăşluiască virtutea, prin Tine să se mărească numele Tău cel sfânt, al Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

_____________________________________________________________________________

Sfinte Antonie cel Mare, facator de minuni. Tu ai fost demn sa-l ai pe Iisus in brate. Tu esti ajutorul celor saraci, Tu esti ajutorul celor intristati. Intr-o zi de marti  te-ai nascut, intr-o zi de marti ai murit, azi marti implineste rugaciunea mea:
................................................................................................ aici scrie-ti tot ceea ce va doriti apoi dupa ce v-ati scris dorintele scrie-ti asa:
Sfinte Antonie cel Mare, facator de minuni cred in tine ca ma vei ajuta. Amin!

Rugăciune la împăcarea celor învrăjbiţi

Mulţumim Ţie, Stăpâne, Iubitorule de oameni, împăratul veacurilor şi Dătătorul bunătăţilor, Care ai stricat peretele cel din mijloc al vrajbei şi ai dat pace neamului omenesc; Cel ce şi acum ai dăruit pace robilor Tăi (N), înrădăcinează într‑înşii frica Ta şi dragostea unuia spre altul o întăreşte; stinge toată vrajba; îndepărtează dintre dânşii toate îndemnurile spre dezbinare. Că Tu eşti pacea noastră şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.